#2 Musaca dietetica de vinete

O amintire de gradinita

Prima intilnire constienta cu vinetele a fost la gradinita. Inconstienta culinara, as numi-o! Imi amintesc cum un linguroi imens s-a revarsat in farfuria mea cu niste chestii patrate vinetii cu gust de burete.
-Nu-mi place!
Bucatareasa mi-a raspuns ceva de genul:
-Asta a trimis Santieru', ce pot sa fac?! (pe vremuri, gradinitele erau arondate fabricilor si uzinelor patriei)
Mancarea nu conta oricum prea mult pentru mine, nu-mi placea decat mazarea (dar asta e o alta poveste).
Cam pana la adolescenta nu am mai vrut sa vad vinete in farfurie, sub orice forma mi-ar fi fost servite.
Cu chiu, cu vai mi le-a reintegrat mama in sandvisuri cu salata de vinete si branza si in musaca.
Pana cand au ajuns una din legumele mele preferate.

Si pentru ca de obicei vinetele sunt gatite cu prea mult ulei, va propun reteta mea de musaca de vinete, dietetica, dar delicioasa!

Reteta 
4 portii
Dificultate: simpla
Timp de preparare: 15 min
Timp de coacere: 45 de minute la foc mediu

ingrediente (din gradina lui Moise, bineinteles)
-4 vinete tinere (cu coaja alba sau lila sunt mai putin agresive decat cele vinete). Vinetele nu se decojesc. Vinetele nu se lasa la scurs cu orele, asa cum ati  mai citit prin diverse carti de bucate. Asta inseamna ca trebuie sa le pregatiti repede, sa nu se oxideze.
-4 ardei rosii
-6-8 rosii, depinde de marime
-o capatana de usuroi
-2 cepe medii
-patrunjel, busuioc, piper, foi de dafin, sare dupa gust, un strop de ulei de masline
-mozzarella sau parmezan, cat sa acopere intr-un strat subtire mancarea
Daca vreti, puteti aduga si carne in reteta c. 300g pulpa de vita tocata (bine ar fi sa nu cumparati carne tocata, ci sa o tocati proaspat cand pregatiti legumele. Daca tocati carne, puneti si 2 cepe la tocat)

Se taie ceapa marunt si se inabusa cu 4 linguri de apa pe fundul unei tavi / vas yena potrivite (20-25 cm diametru). Fara ulei!
Atentie: daca folositi yena, inabusiti in cuptor, niciodata direct pe foc, se sparge vasul!

Urmeaza partea placuta si ochiului si nasului, pentru ca vom ameseca culori si mirosuri proaspete.
Cand s-a inmuiat ceapa se da la o parte tava pentru a aranja legumele. Peste ceapa punem un strat de ardei rosu taiat julien, apoi un strat felii de vinete (c 3-5 mm grosime), apoi un strat de felii de rosii (taiate pe latime), aruncati o mana de patrunjel si busuioc, usturoi maruntit, praf de sare si o luati de la capat, strat de ardei, strat de vinete, strat de rosii, patrunjel-busuioc-usturoi-praf de sare,

Daca puneti si carne, dupa stratul de vinete, adugati cam o lingurita de carne tocata pe felia de vinete si apoi puneti stratul de rosii. Baza mancarii nu este carnea, ci legumele.

Ultimul strat sa fie cel de rosii peste care presarati patrunjel-busuioc-usturoi-praf de sare. 2-3 foi de dafin. Deasupra puneti pe circumferinta tavii hirtie de copt.

Prefer hartia de copt capacului (care creaza prea multa umiditate si legumele se vor fierbe in loc sa se coaca), dar si foliei de aluminiu (pareri  pro si contra toxicitatii foliei de aluminiu la prelucrarea termica). Hartia de copt mentine o umiditatea adecvata la coacerea legumelor, sucurile lor se vor amesteca si hartia va permite evaporarea surplusului de umiditate, nefind inchisa tava ermetic. Mancarea se va coace usor la o temperatura a cuptorului de c. 200 grade C.

Dupa ce ati scos mancarea din cuptor, presarati deasupra intr-un strat subtire mozzarella proaspata sau parmezan.

Pofta buna!

#1 Paste de orez cu sos de roșii coapte, ardei copți, usturoi și busuioc

Un pic de poveste înainte de rețetă

Străbunica și bunica din partea tatălui meu au trăit mai mult de 90 de ani. Vara mâncau mai degrabă legume și fructe crude, fierturi de legume, orez sau pâine cu crusta (dospită cu maia) făcuta de mâna lor, ceva brânzeturi, iar duminica și de sărbători, se mânca și carne. Aveau curtea plină de păsări și animale, dar preferau legumele și fructele, și, desigur țineau postul lunea, miercurea și vinerea. 

În buzunarele sorțului se găseau întotdeauna o pară sau un măr, o prună, o caisă sau o piersică sau o roșie, un ardei, o nuca, după anotimp și ce cădea înainte de vreme. Toate erau adunate cu grijă și chibzuință după folosință. Risipa nu e bună.

Masa de duminică nu o pregăteau bunicile, ci bunicul, căci fusese bucătar pe timpul războiului și era meșter mare la pregătit mâncare gustoasă. Pe cât erau bunicile de slabe, pe atât era el de rotofei.

Una din bunătățile de duminică erau puii fripți și ardeii copți într-un sos de roșii coapte cu mujdei de usturoi. 

Am împrumutat sosul din aceasta amintire pentru rețetă de mai jos:

Rețeta

Dificultate: simpla

Timp de pregătire: 15 min

Ingrediente (2 porții) cu bunătăți din curtea lui Moise: 4-6 roșii, 4-6 ardei capia, 4-6 căței de usturoi, o mână de busuioc, 100g tăiței de orez, sare, un pic de ulei de măsline, parmezan

Se pune la foc o olicioară cu apă și sare după gust pentru taieței. Se lasă la fiert.

Se pun la copt roșiile și ardeii pe o tava, pe plita cu gaz, sau direct pe plita electrică. Se întorc cu atenție să nu se ardă.

Trageți cu ochiul să vedeți dacă fierbe apa și dacă da, e timpul să puneți tăițeii la înmuiat. Luați olicioara de pe foc și lăsați-o deoparte câteva minute, până se înmoaie pastele.

Ardeii se vor coace mai repede ca roșiile. Îi luați de pe pe foc și, în timp ce roșiile se mai coc, ardeii se curăță de piele și semințe și se taie cam la dimensiunea tăițeilor.

În maxim 10 minute s-au copt și roșiile; le puneți în castronul unde veți aranja pastele țși le curățați ușor de pielițe. 

Atenție, roșiile lasă zeamă și totul e foarte fierbinte! Folosiți furculița și cuțitul pentru îndepărtarea pielițelor! 

Revenind, în castron s-a lăsat zeama din roșii și totul miroase dulceag în bucătărie!

Se taie roșiile după preferință, mai mici sau mai mari. Acum e momentul să zdrobiți usturoiul și să adăugați ardeii copți tăiați fideluță și frunzele de busuioc. Puneți sare și puțin ulei și amestecați totul de câteva ori.

Scurgeți pastele de apă și le adăugați în sos. Amestecați.

Aceasta este o rețetă dietetică, Dacă nu aveți restricții, presărați și parmezan.

Sosul ar trebui sa iasă cam asa:

și cu paste:

Pofta buna va urează,

Soția fermierului

Pericol!

Din motive obiective păsările de curte primesc un fel de brunch în loc de micul dejun (undeva între 11 si 12). Evident că sunt lihnite de foame și stau claie peste grămadă la poartă doar doar or putea înfuleca pe primul intrat.

Astăzi pătrund cu gălețile de mâncare fără să calc prea multe găini pe gheare (găinile mele preferă, când se apropie cineva cu avânt să se înfoaie în poziție de luptă în loc să o ia la fugă) și chiar să le închid pe toate în curtea lor pentru a putea hrăni rațele. (Deși sunt de 3 ori mai mari decăt cea mai mare găina, rațele sunt terorizate permanent de colocatare și n-ar reuși să se atingă de cereale dacă nu le separ fizic de găini).

Le torn mâncarea în olanele pe care le folosesc pe post de troacă, se formează grămada de rugby obișnuită dar, după numai câteva secunde... liniște, mâncarea aproape neatinsă, rațele stăteau sub căruță (care e parcată în apropiere).

Ce s-a întâmplat? Mă uit la mâncare, mă uit la rațe, iar la mâncare, iar la rațe? Nici o explicație. Găini atacatoare nu erau. Câini dincolo de gard nu erau. Când mă mai uita odată la rațe, observ că rațele nu se uitau înapoi la mine ca de obicei, ci erau cu câte un ochi pe cer. Hmmm. Am văzut că din când în când mai urmăresc avioanele dar mai ales elicopterele care ne survolează destul de jos, dar de data asta era foarte liniste.

Scrutez și eu cerul, identific patru rândunele și doi porumbei, nimic neobișnuit. Rațele tot cu gâturile strâmbe, sub căruță. Mă mai uit odată pe cer și iată, chiar deasupra capetelor noastre se rotea un punctuleț.  Un șoim sau uliu căuta prada la o înălțime considerabilă.

L-am pierdut din vedere după căteva secunde. Între timp dispăruse și porumbul iar rațele se îndreptau spre baltă.

Două rațe mai circumspecte au pierdut startul la mâncare

Bombăneli despre găini (Partea I) - Iși iau găinile concediu?

De ziua muncii să bombănesc nițel despre găinile mele care m-au lăsat (aproape) fără obiectul muncii (lor) tocmai înainte de paște.

Adică nu (prea) fac ouă, mai precis de la 49 de găini nu recoltez decât între 5 și 10 ouă pe zi.

E adevărat că dintre găini, 20 sunt tinere, cumpărate de la Agroland acum 5 săptămâni și teoretic trebuiau să înceapă să producă după 2-3 săptămâni. Probabil că nu s-a întâmplat asta pentru că rasa lor (ISA brown) e concepută pentru creștere în regim intensiv iar eu nu le ofer nici adăpostul (cu lipsa de activitate fizică specifică creșterii în baterii) nici hrana industrială. Dar probabil că nici nu aveau cele 16 săptămâni pe care ar fi trebuit să le aibă.

Celelalte 29 de găini sunt tot ISA Brown de la Avicola Butimanu care si-a reînnoit șeptelul tot acum în primăvară. Producția lor a fost de 15-17 ouă în prima săptămână pentru a scădea până la o medie de 7 ouă. M-am gândit că e de vină mâncarea (2/3 grău - 1/3 uruială porum orzoaica soia floarea soarelui) așa că am mai suplimentat cu niște făină de pește dar fără rezultat. 

Doar ieri am observat, insă, cât de multe pene sunt în coteț, și cât de puține pe găini. Habar n-aveam că găinile năpârlesc (așa cum am aflat după o cercetare scurtă pe internet). E adevărat că de obicei se intâmplă asta în toamnă, dar probabil că trecerea de la viața în hală la cea în aer liber (și schimbarea de dietă) a fost un șoc așa de mare că s-au hotărât să-și schimbe hainele. Sau este trecerea bruscă de la iarnă la vară că văd că și pe la vecinii mei care au găini de curte „normale” e bătătura plină de pene.

Vestea proastă e că năpârlitul poate dura 2-3 luni, timp în care producția de ouă se opește complet.

Vestea bună e că după acestă pauză ar trebui să facă ouă mai multe și mai mari, până la următoarea pauză.

În plus probabil că una dintre puicuțe se gândește să intre în producție, pentru că am găsit un „ou de zână” în cuibar, e „mare” căt o linguriță și (aproape) nu are gălbenuș.

Să vă relaxați de ziua muncii, vă urez!

Florii

Răsad surpriză

Pe cine am deranjant eu de la masa de prânz?

Noutăți

Acum, că s-au mai încălzit lucrurile, săraca fermă din blog a rămas cam părăsită. Dar ca să nu se răcească paginile chiar de tot, și înainte să încep iar cu bombănelile iată ... :

Noutăți soft: Am făcut un efort și acum am și pagină de facebook, cu mai multe poze decât aici (chiar și din anii trecuți) și informații fulger (Efortul a constat în a tria cât de cât pozele).

Combinație la care nu s-au gândit probabil proiectanții motosapei

Noutăți hard: (și nu chiar noi, că au trecut câteva săptămâni) Am investit într-un reductor și un plug de bilonat pentru motosapă dar și într-o semănătoare manuală.

Semanatoare made in Ucraina, cu instrucțiuni în ... ucrainiană

Noutăți cu pene (dar mai ales cu ou): Am cumpărat 30 de găini reformate și nu pentru că s-au luat după învățăturile lui Calvin ci pentru că avicola Butimanu eliberează halele pentru o serie nouă. Spre deosebire de reformatele de anul trecut (odată și-odată o să apuc să povestesc despre ele, e pe to do list, parol) care arătau ca niște... arătări de coșmar, astea arată ca niște găini normale, cam decolorate la creastă doar.




Și noutăți cu potențial: Semințe tradiționale de la Eco Ruralis. Foarte profesionist ambalate și etichetate și cu formular de feed-back, de completat pentru a vedea cum se comportă plantele. Mulțumesc și felicitări pentru o inițiativă grozavă.













O săptămână bună vă urez, și conduceți cu prudență (cel puțin între Băneasa și Săftica). Săptămâna trecută n-a fost zi fără accident la ora de vârf de dimineață.